Remorcile forestiere Binderberger – o soluție eficientă în operațiunile de apropiat la drum auto

Publicat pe 5 septembrie 2020

Sectorul forestier din România cuprinde, în mare parte, păduri în proprietatea publică si privată a  statului, dar și în proprietatea privată a persoanelor fizice si juridice, conform regulamentelor oficiale în vigoare. Indiferent însă de apartenență, pădurile trebuie gestionate în mod unitar, respectând regulile și principiile existenței durabile a acestora, cu multiple avantaje pentru comunitatea umană.

Unul dintre obiectivele strategice ale acestei politici se referă la îmbunătățirea accesibilității fondului forestier, în corelație strictă cu metodele și tehnologiile moderne de exploatare forestieră și cu respectarea cerințelor de protecție a mediului.

Activitatea de exploatare a lemnului, funcționează pe baza unor principii, din care decurg activități de natură organizațională, inclusiv de proiectare, în vederea atingerii unor soluții tehnice și tehnologice fezabile. Variabilitatea situațiilor de teren și arboret în care decurg activitățile specifice de exploatare a lemnului impune o multitudine de tehnici procesuale și, implicit, de metodologii de proiectare tehnologică, pentru a răspunde obiectivelor de performanță tehnică, economicitate și adecvare silviculturală și ecologică. Toate aceste cerințe trebuie să fie armonios conjugate cu ajustările de rigoare în cazul componentelor contradictorii, ceea ce dă o notă de mare complexitate acțiunilor de stabilire și aplicare a tehnologiilor de exploatare, în căutarea optimului rezonabil (Oprea, 2008).


De aici decurge complexitatea sistemelor tehnologice aplicate, optimizabile sub raportul integrarii în funcțiile de optimizare a elementelor componente. Principalele componente ale unui sistem tehnologic aplicat sunt (Oprea și Borz, 2007):

Prin armonizarea de ansamblu a acestor componente se obțin soluțiile tehnologice de aplicat în exploatarea lemnului.

Un proces tehnologic extrem de important în cadrul procesului de recoltare a lemnului  este colectarea acestuia, care are ca scop deplasarea lemnului doborât, de la cioată până la platforma primară situată lângă o cale de transport cu caracter permanent.

Colectarea se poate executa într-o singură etapă atunci când lemnul este încărcat, pe vehiculul principal de colectare, direct de la cioată. Dacă însă din cauza condițiilor dificile de teren sau a unor restricții silviculturale, lemnul nu poate sau nu trebuie să fie încărcat direct, colectarea se execută în două etape succesive: adunatul de la cioată până la un punct unde utilajul forestier se poate încărca și apropiatul ulterior, până la platforma primară.

Adunatul lemnului, cu ajutorul vehiculelor terestre, se execută pe un traseu neamenajat, prin târâre. Apropiatul, cu același vehicul, se realizează numai pe trasee amenajate, deplasându-se sarcina prin târâre, semitârâre sau complet suspendată (pe platforme, remorci sau semiremorci).


Tractorul este una dintre primele mașini folosite la colectarea lemnului, atât pe plan  mondial cât și pe plan național. În perioada de început a mecanizării lucrărilor de colectare a lemnului în România au fost folosite tractoarele pe șenile KT-12 (1950) care utilizau drept combustibil gazul sărac, obținut prin distilarea uscată a lemnului, într-un buncăr fixat pe șasiul tractorului. Din cauza randamentului termic scăzut și frecventelor defecțiuni ale instalației de alimentare, locul tractoarelor KT – 12 a fost luat de tractoarele agricole și universale.

Deoarece folosirea tractoarelor agricole și universale în exploatările forestiere, și mai ales în cele din regiunea de munte, oferă posibilități limitate, a apărut necesitatea unor tractoare forestiere specializate. Proiectarea și construcția acestora s-a impus datorită condițiilor de lucru specifice sectorului forestier, care s-au dovedit inadecvate folosirii eficiente a tractoarelor universale sau a celor specializate în alte sectoare ca: agricultură, transporturi etc.

Primele tractoare forestiere pe roți au fost construite după schema clasică a autocamioanelor, cu șasiu rigid iar ulterior au apărut tractoarele forestiere cu șasiu articulat, care s-au impus definitiv, determinând în tehnica forestieră o revoluție asemănătoare cu aceea produsă de apariția fierăstraielor mecanice cu lanț.


Există mai multe tipuri de tractoare forestiere cu șasiu articulat:

La tractoarele care execută colectarea lemnului prin suspendare totală a sarcinii, semișasiul posterior este amenajat special în acest scop, realizându-se o platformă asemănătoare unei remorci cu răcoanțe. Pe platformă  lemnul poate fi asezat paralel cu axa longitudinală a tractorului sau perpendicular pe acesta. De asemenea platformele tractoarelor poti fi amenajate pentru colectarea lemnului de steri în containere.

O alternativă eficientă la tractoarele forestiere clasice sunt remorcile forestiere care oferă o performanță ridicată si au opțiuni ca șasiu hidraulic cu mobilitate reglabilă, frâne hidraulice, extinderea spațiului de încărcare etc.


Printre modelele care reprezintă la ora actuală o soluție foarte eficientă în operațiunile de apropiat la drum auto se remarcă remorcile forestiere Binderberger. Binderberger Maschinenbau proiectează și produce mașini și dispozitive de înaltă calitate pentru recoltarea și prelucrarea lemnului în St. Georgen (Austria).

Experiența și contactul permanent cu companiile din domeniul prelucrării lemnului, fermierii și silvicultura sunt de aproape trei decenii, sursa principală de inspirație pentru dezvoltarea și extinderea gamei extrem de eficiente de produse. Binderberger Maschinenbau oferă o gamă completă de produse de înaltă calitate și de înaltă performanță pentru prelucrarea lemnului.

Remorcile forestiere Binderberger sunt mai puternice, mai stabile și mai durabile proiectate și testate pentru a fi utilizate zilnic în condiții dificile de lucru. Produsele dezvoltate de compania austriacă aduc o contribuție importantă la silvicultura durabilă și susțin viitorul clienților, al partenerilor și al angajaților companiei.

Toate componentele și elementele – de la amenajarea anvelopelor și șasiului până la suprastructuri și elemente de control – sunt dezvoltate luându-se în considerare aspecte procedurale, economice și ergonomice, integrate într-un concept global perfect echilibrat. Acestea sunt fabricate doar din materiale de cea mai bună calitate, pentru a rezista permanent în cele mai dure condiții de lucru. Galvanizarea la cald a tuturor elementelor conferă o rezistență extremă la intemperii și asigură o calitate superioară, care se menţine de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produsului.


Printre principalele avantaje ale acestor produse se remarcă:

Remorci forestiere BinderBerger

Șasiul telescopic-hidraulic opțional, permite așezarea compactă a lemnului și încărcarea ușoară a bușteanului de diferite lungimi. Cu extensia standard din spate, posibilitățile de funcționare ale remorcii sunt aproape nelimitate. Nici buștenii mai lungi nu reprezintă o problemă deoarece șasiul telescopic și hidraulic al remorcilor forestiere Binderberger „alpin telematic”, poate fi extins până la 90 cm în zona din față și este prevazut cu o extensie mecanică în partea din spate.

Remorcile forestiere Binderberger, utilizate împreună cu macaralele forestiere sunt instrumente indispensabile pentru recoltarea lemnului din pădure și sunt disponibile atât în echipamentul standard clasic, cât și cu echipamente opționale.

Echipamentele opționale oferă personalizarea fiecărui produs în funcție de nevoile clientului iar folosirea lor în procesul de producție poate constitui mijloace de maximă eficiență economică și de protecție a mediului în spațiul forestier și susține integrarea activităților de exploatare și prelucrare a lemnului, în conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în vederea valorificării superioare a resurselor de lemn.


BIBLIOGRAFIE:

  1. Utilajul şi tehnologia exploatărilor forestiere : Manual pentru licee cu profil de silvicultură şi exploatări forestiere, meseria mecanizator la exploatări forestiere, clasa a XII-a  (1980), Editura Didactică și Pedagogică, București.
  2. Borz S.A. & IgneaG. & Oprea I. & Șerban A. & Șolomonean S. (2012) Tehnologii noi de exploatare a lemnului și necesitatea realizării parteneriatelor pentru exploatarea sustenabilă a lemnului, Revista pădurilor, redacția Revistei pădurilor, vol. 127(4), pages 9-13, August.
  3. Chiru, V. (1980): Utilaje pentru exploatări forestiere, Editura Didactică și Pedagogică, București.
  4. Ionașcu G., (2012): Realități și perspective privind exploatarea lemnului în România, Revista pădurilor, redacția Revistei pădurilor, vol. 127(4), pag. 6-8.
  5. Oprea, I. (2008): Tehnologia exploatării lemnului, Editura Universității „Transilvania” din Brașov.
  6. Oprea, I., Borz, S.A. (2007): Organizarea șantierului de exploatare a lemnului, Editura Universității Transilvania din Brașov.
  7. Horodnic Sergiu (2003): Bazele expolatării lemnului, Editura Universității Suceava
  8. Horodnic Sergiu (2014): Sisteme tehnologice forestiere cu impact ecologic redus,    Editura Universității Suceava


Articole similare
Troliu forestier – Construit și testat pentru a rezista celor mai dure condiții de muncă
21 octombrie 2020

Troliu forestier – Construit și testat pentru a rezista celor mai dure condiții de muncă

Ecosistemele forestiere, caracterizate printr-o mare complexitate, sunt capabile să frunizeze o gamă foarte mare de servicii. Serviciile de aprovizionare, în care se încadrează și serviciile de aprovizionare cu lemn pentru diferite utilizări, au un efect tangibil, însă pentru aducerea acestei resurse în circuitul economic este necesară aplicarea unei game de lucrări, mare parte din ele de natură pur forestieră.

(mai mult…)
Sistem funicular Maxwald: Eficient și deosebit de ergonomic pentru transportul lemnului pe teren abrupt
4 octombrie 2020

Sistem funicular Maxwald: Eficient și deosebit de ergonomic pentru transportul lemnului pe teren abrupt

Pădurile din România ocupă aproximativ 29% din suprafața țării, și sunt distribuite într-o proporție foarte mare în zone montane în care predomină relieful accidentat. Circa 50 % dintre acestea sunt păduri care îndeplinesc funcții de producție și protecție fiind gestionate, în mare majoritate, prin tratamente silviculturale intensive. Un astfel de mod de gospodărire generează intensități de extracție relativ mici și este implementat prin promovarea regenerării naturale.

(mai mult…)
Japa